*continuăm seria veștilor despre festivaluri

Anul trecut am fost pentru prima dată la Festivalul de Muzică de la Târgu Mureș, Peninsula. Ba chiar mi-am calculat ziua demisiei și perioada de preaviz în așa fel, încât să ajung din prima seară la seria de concerte inedite. Am pornit cu ozeneul și trei zile am respirat muzică. N-am putut sta până la final și chiar și acum regret că l-am ratat pe Gentleman. Anul ăsta voi fi mai atentă la program și-mi voi gestiona altfel timpul.

1o ani de festival, a doua ediție pentru mine (sper)

Festivalul Peninsula de la Târgu Mureș împlinește 10 ani. Între 23 și 26 august, iubitorii de muzică bună, care vor să meargă la concertele de pe malul Mureșului, vor plăti biletele de intrare la jumătate de preț. Organizatorii au anunțat că anul acesta, cu 100 de lei de căciulă, persoanele interesate, pot participa patru zile la festival, în timp ce biletul pentru o singură zi va costa 40 de lei.

De ieri a început vânzarea biletelor pe eventim.ro. De la 1 august și pe întreaga durată a festivalului, abonamentul crește la 140 lei, iar biletul pe zile, la 60 de lei.

Iată ce grăiește directorul festivalului, Bodor László:

Ne-am dori să sărbătorim cea de a zecea ediţie a Festivalului Peninsula cu cei care ne-au fost alături la petreceri şi la ediţiile precedente ale celui mai mare eveniment din Ardeal. Acesta este motivul pentru care am decis să fixăm preţuri accesibile pentru toate buzunarele: nu vrem ca eventuale greutăţi financiare să împiedice peninsularii să ne fie alături la această ediţie specială. Fanilor noştri le transmitem că vor putea revedea pe scena Peninsula anul acesta staruri de la ediţiile trecute care au făcut să răsune Valea Mureşului de bună voie şi distracţie!

Tot el mai zice că nu se reduce calitatea evenimentului odată cu scăderea prețurilor de intrare. Asta vom vedea, pe măsură ce se anunță artiștii. Momentan, se știe sigur că vor cânta la Peninsula: ATB (trance), Josh Gallahan (electronic), Babylon Circus (reggae-ska), Rotfront (raggamuffin), New Model Army (punk modern).

Foto de anul trecut

I promised myself I would never end alone, alone
You said if I wouldn’t dream, we might have a chance to go on, to go on
Waging this war we don’t understand we grow, we grow
We don’t feel like don’t feel like it’s over but it’s falling apart
I don’t want to wait, don’t want to wait, no more

Sound of Noise este unul dintre cele mai simpatice filme văzute de mine în ultima perioadă. E drept, prea multe filme n-am văzut, dar nu pot trece cu vederea că e vorba de un film suedez care chiar mi-a intrat la suflet. Și în urechi, căci e o peliculă muzicală aparte, una despre muzica din jurul nostru, de peste tot, despre sunetele banale pe care nu ni le putem imagina adunate în, să le zicem, melodii. Nu vreau să intru prea mult în detalii, vă las pe cei curioși de film să descoperiți sunetele despre care vorbesc. Am aflat că a fost și la TIFF în 2011 și nu știu cum de-am reușit să-l ratez.

Grupul de toboșari anarhiști, Six Drummers, care formează sarea și piperul filmului, apare într-un proiect mai vechi, scurtmetrajul Music for One Apartment and Six Drummers (2001), care reprezintă și punctul de pornire al fimului amintit.

Pe final, vă las cu melodia de final… electric love, o melodie mai mult decât relaxantă, care-ți îndeamnă visele să alerge către o zi de vară:

In my dream we will walk down the beach on the sand in the moonlight
We’ll dance to the sound of the waves and swim in the starlight
But the energy building inside will be kept on the safe side
The music will stop, it’s time to wake up, or we’ll get burned by the night…

După cum vă anunţam săptămâna trecută, vineri am avut parte de folk în Cetate, în ritmuri de iarnă.

La evenimentul caritabil de la Teatrul de Păpuşi “Prichindel” s-au adunat aproximativ 100 de oameni, au cântat 13 voci, ne-au amuzat 6 actori de la Skepsis, s-au dat nu-mai-ştiu-câte-dar-destul-de-multe-şi-interesante premii la tombolă, 4 bloggeri prezenţi (care-au fost şi la festivalul de folk din toamnă), dintre care doi spectatori grăbiţi dar interesaţi (Marius Rusu şi Makavelis), unul cântăcios (Feri Teglas) şi-un marţian, bineînţeles (fata de la bilete). Şi s-a adunat o sumă frumuşică pentru Ana Maria Salcu. Nu spun cât, dar au fost multe persoane care nu s-au limitat la a plăti doar biletul de intrare. Ba unii au venit doar pentru a lăsa bani, fără să mai rămână la spectacol (pierderea lor).

E drept, a fost cam frig şi recitalurile lungi, dar plăcute. M-am bucurat să văd că Fane n-a cântat singur, ci cu-a lui Ţâmbur, şi că şi aşa, l-au ajuns emoţiile şi a spus că Luna, melodie pe care au interpretat-o, a ascultat-o prima dată acum 3 sau 4 ani la acelaşi festival (care, repet, a ajuns la a III-a ediţie). A cântat apoi Laura Todică, pe care o ascultasem şi la Ziua de Mâine, fata care cântă despre cai.

Au urcat apoi pe scenă Cristina Baca şi Marius Smărăndoiu din Sibiu, despre care unii zic c-au fost senzaţia serii, eu nu mă pronunţ, pentru că n-am reuşit să-i ascult foarte mult. Totuşi, mandolina lui Marius a făcut plăcută plimbarea pe ritmuri irlandeze şi de prin sudul Italiei. După ei a cântat Filip Dan Robert din Cluj-Napoca (pe care l-am ascultat prin noiembrie la Ceainăria La Port), apoi Adi Mitescu şi Puiu Bretoiu din Teiuş, iar prima parte a recitalului a fost încheiată de un blogger cu-o chitară, Feri Teglas din Mediaş.

Cei de la Skepsis şi-au adaptat pantomima la câteva secvenţe scurte şi amuzante, apoi au fost împărţite premiile pregătite pentru public (din partea fundaţiei Inter-Art), iar pentru cei care au rămas pentru a doua parte de cântări, au apărut pe scenă cei de la Plus Noi şi Marius Popa.

Citeşte mai departe…