Îmi place cum le dansează jucăuș zâmbetele celor care se întâlnesc la semafor, privirile nehotărâte ce li se îndreaptă când spre culoarea… aproape verde, când spre ochii la fel de fugari de la celălalt capăt al zebrei. Și mâinile care, fie stau încrucișate, fie aranjează câte-o șuviță, apoi geanta de pe umăr, după care se pregătesc să devină tot încrucișate, dar în jurul cuiva drag.

Plus ceva frumos via Travka:

Dar până când ne despărţim de carnal… ce e sacru? Ce e animal?
Definiţii stabile există. M-am plictisit de dileme.
Tot ce ştiu e că dincolo de orgie există CUVÂNTUL, care are putere. Cuvântul înalţă, cuvântul uneşte fiinţă cu fiinţă până în tăcere.

sursa foto

Articole similare: