Când îţi pierzi zilele disecând diverse sensuri, o dai în pesimisme bizare din motive pe care nici tu nu le mai înţelegi, te uiţi în jur şi îţi vine să ştergi totul într-o clipă, eşti veşnic nemulţumit, dar nici nu îţi dai seama ce te-ar face mulţumit, te perinzi prin milioanele de semnificaţii şi filosofii haotice ce joacă tenis cu mintea ta şi tot aştepţi să ţi se întâmple ceva pentru că “există momente când toate din capul tău te ţin departe de tine”, navigând în neştire, te loveşte frumos un lucru atât de mărunt care-ţi pasează neexplicate endorfine. Din senin şi cu drag.

Cum ar fi melodia asta, care poate fi cea mai bună reprezentare a unei salate de stări, începând pe un ton pe care te aştepţi parcă să şi continue şi te surpinde apoi deschizând alte porţi muzicale. Cam ca un boom ce-apare într-o trăire anostă şi serveşte cu ea un shot de viaţă.

Articole similare: